Predarea

Una din ilustratiile care descriu predarea este despre un echilibrist numit Blondin. La sfarsitul anului 1890 a intins o sfoara peste cascada Niagara si apoi in fata a 10 mii de martori a trecut de pe malul canadian al cascadei pe cel american al ei. Cand a ajuns, multimea a inceput sa scandeze numele: “Blondin! Blondin! Blondin!”

In cele din urma si-a ridicat bratele, a linistit multimea si a strigat: “Eu sunt Blondin, credeti in mine?” Multimea i-a raspuns strigand: “Credem! Credem! Credem!” Din nou s-a facut liniste si inca o data a strigat catre ei: “Ma voi intoarce pe aceeasi sfoara, dar de data aceasta vreau sa duc pe cineva in spate. Credeti ca pot face lucrul acesta?” Multimea a strigat: “Credem! Credem!” I-a linistit din nou si a zis: “Cine vrea sa-l iau in spate?” S-a facut o tacere de moarte. Nimeni. In cele din urma din multime s-a desprins un om. S-a urcat pe umerii lui Blondin si in urmatoarele trei ore si jumatate Blondin a trecut pe funie pe malul canadian al acesteia.

Morala istoriei este clara. Zece miii de oameni au stat acolo si au strigat: “Credem! Credem!” dar numai o persoana a crezut cu adevarat. A crede nu inseamna pur si simplu sa spui: “accept faptele!” A crede inseamna a-ti pune viata in mana celui in care spui ca crezi. Credinta e o predare.

[textul l-am gasit intr-un caiet personal mai vechi, e posibil sa fie din cartea "Si tu poti face diferenta" - Tony Campolo]